MEDIUL NATURAL
In Elvetia nu insa peste tot, ci numai in cantonul Wallis; in manualele de geografie se vorbeste de o «stepa stincoasa Wallisiana». In Elvetia cresc, de asemenea, muschi si licheni ca in zonele polare - palmieri si mimoze ca la Marea Mediterana. In paduri se gasesc specii de foioase si de rasinoase: fag, brad, pin, larice si castan. In Elvetia Arctica se intalneste cu zona tropicala. In Muntii Juraexista lacuri reci, cu o temperatura asemanatoare celor de dincolo de Cercul Polar, iar in vaile din partea de sud - insule uscate.
Intr-un oras ca Zürich, in unele zile de vara se inregistreaza 30 grade Celsius la umbra: exista zile de iarna geroasa, cand termometrul indica minus 25 grade, iarna, vaile din Elvetia sunt pline cu aer rece, iar ceata de altitudine acopera cerul. Deasupra cetii, vremea este senina si calda, atragand turistii din tara si de peste hotare. In partea de sud a Alpilor, precipitatiile sunt mai bogate decat in partea de nord, insa mai putin frecvente. Partea de vest idn Mittelland este mai curand uscata, fiind ferita de ploi de lantul Muntilor Jura. Aici se cultiva cea mai mare parte din cereale: insa tara nu poate trai din cantitatile recoltate aici.
In Elvetia domina muntele. Elvetia este cea mai inalta tara europeana,
adica are cea mai mare altitudine medie. Peste trei sferturi din teritoriu
este ocupat de munti: Muntii Alpi aflati in partea centrala si de sud a
tarii, si Muntii Jura, situati in partea de nord-vest. In timp ce Alpii sunt
foarte inalti, cu varfuri ascutite, cu ghetari si zapezi permanente, Muntii
Jura (padure in limba celtica) sunt mult mai scunzi si, dupa cum le spune si
numele, acoperiti cu paduri.
Intre cele doua sisteme muntoase si doua lacuri- Geneva si Boden, se afla Podisul Elvetiei. Este un podis foarte ingust cu o altitudine de 300- 400 metri. Prin Elvetia trece cumpana continentala a apelor. Aceasta se intinde din nord-estul Rusiei pana la muntii Pirinei. Candva a existat un plan de construire a unei cai de apa intre Marea Nordului si Marea Mediterana. Din acest plan a ramas numai un iaz, situat pe cumpana apelor din Muntii Jura. Apele Muntilor Jura se scurg la sud spre Ron, iar la nord spre Rin, aceasta regiune se numeste «Le Milieu du Monde», adica centrul lumii, de unde se poate trage concluzia ca si elvetienii se socotesc a fi in mijlocul lumii. Doua mari fluvii europene- Rinul si Ronul- izvorasc din Elvetia si aduna majoritatea celorlalte ape curgatoare din tara. Uriasul potential energetic al acestor fluvii este valorificat in cadrul hidrocentralelor construite pe cursul lor.
Elvetia este renumita pentru lacurile deosebit de frumoase: Neuchâtel, Leman, Boden, Zürich, Lacul celor Patru Cantoane. Raurile se alimenteaza mai ales din ghetari si zapezi. In Elvetia, padurile sunt raspandite intre 550 si 1900 m altitudine. Dincolo de limita superioara a padurii domina vegetatia alpina. Animalele specifice Muntilor Alpi sunt marmota si capra neagra. In Emmental, unde se gasesc cele mai mari gospodarii taranesti, s-a descoperit putin uraniu dar nu mult. Elvetia nu dispune de nici un fel de materii prime. Exista numai putin minereu de fier, pentru vremuri grele; exploatarea acestui minereu in mod normal nu renteaza.
POPULATIA, ORASELE SI ECONOMIA
Majoritatea elvetienilor traiesc la oras, dar nici un oras nu are o populatie mai mare de 500.000 de locuitori. Podisul Elvetiei este cea mai populata regiune. Berna, orasul capitala, este pe locul patru ca marime dupa Zürich, Basel si Geneva.
Elvetia este tara cu patru limbi nationale: germana, franceza, italiana si
reto-romana care este vorbita numai de 1% din elvetieni. Primele trei limbi
sunt oficiale, ceea ce inseamna ca toate legile tarii sunt publicate in trei
limbi: germana, franceza si italiana. Cea mai numeroasa etnie este cea
vorbitoare de limba germana, astfel ca ziarele si cartile se tiparesc in
limba germana, emisiunile de radio si televiziune, piesele de teatru si
slujbele bisericesti se vorbesc in limba germana.
Elvetia si-a proclamat independenta in urma cu aproape 800 de ani. Azi este o republica federala formata din 23 de state numite cantoane, de unde si numele de ,,tara cantoanelor.
Cele mai renumite statiuni turistice sunt: Davos, Gstaad si St. Moritz. Anual, Elvetia este vizitata de peste 11 milioane de turisti care vin sa faca ski si alte sporturi de iarna. Marile lacuri si sporturile nautice sunt o alta distractie.
Elvetia si-a creat o industrie foarte moderna, care cosuma putine materii prime, dar creaza produse de inalta precizie: ceasuri, aparate optice, aparate electrice si electronice. In acelasi timp, industriile elvetiene sunt nepoluante, deoarece funtioneaza pe baza curentului electric obtinut la randul lui prin metode nepoluante in hidrocentrale si centrale nucleare. Industria alimentara este specializata in producerea ciocolatei si a branzeturilor.
Elvetia este renumita si pentru produsele farmaceutice. Cresterea animalelor - bovine si ovine - este activitatea agricola de baza. Intraga retea de cai ferate este electrificata. Legatura feroviara intre Franta si Italia se face trecand prin Elvetia. Pentru a se putea trece peste Alpi, in tarile vecine s-au construit mai multe tuneluri.
Tunelul Simplon (20 km lungime) leaga Elvetia de Italia. Soselele urca pana la altitudini
foarte mari, unde se afla statiunile turistice. Basel este port fluvial, iar
Zürich si Berna sunt cele mai mari aeroporturi. Elvetia exporta ceasuri,
medicamente, ciocolata, branzeturi, produse chimice si importa automobile,
metale pretioase, minereu de fier si alimente.
Orasele cele mai mari
Unu la mie din populatia globului - nu exista mai multi elvetieni. Intr-adevar, nu este o cifra extraordinara. Si totusi, aceasta tara constituie o mica lume, multilateral dezvoltata, in care se oglindesc dezvoltarea si relatiile societatii moderne. Din 7.081.346 de locuitori recenzati in anul 1996, peste 1.369.494 sunt straini. Acest numar poate sa apara pentru unii ca fiind excesiv de mare.
Insa Elvetia a necesitat forte de munca straine deja in timpul intemeierii confederatiei. Tunelurile de cai
ferate au fost construite in primul pand de italieni, elvetienii lucrand
aici ca ingineri. Fara italieni, iugoslavi, greci, spaniole si turci nu ar
fi putut fi realizata bunastarea tarii dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Multi dintre acesti lucratori straini au ajuns la un standard de viata mai
ridicat. Sunt posesori de masini, televizoare, economii. Unii dintre ei
si-au putut construi case proprii in patria lor. In Elvetia, majoritatea
populatiei locuieste in case inchiriate. Terenul este scump, iar
cheltuielile de constructie sunt ridicate. Centrele oraselor se depopuleaza.
Familii cu copii prefera sa se mute la tara. Conditiile de viata la tara
aproape ca nu se mai deosebesc de cele de la oras.
In secolul trecut, multi au gasit un azil republican in Elvetia. De aici au pus in miscare lumea: Alexandru Herrzen, filozoful rus; Bakunin, intemeietorul anarhismului; luptatorii italieni pentru libertate Garibaldi si Mazzini, revolutionarul politic si muzical Richard Wagner, Lenin inainte de a pleca in Rusia in ajunul Revolutiei din octombrie.
La Berna exista o straduta, pe care, dupa cum se sustine, tanarului Einstein i-a venit ideea teoriei relativitatii; lucra atunci la Oficiul de Brevete al Confederatiei.
Bibliografie
Warning: include(/home/harrypotter/coduri/footer.php): failed to open stream: No such file or directory in /home3/r60811spor/superok.ro/biblioteca/geogra/tari/elvetia.php on line 229
Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/footer.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home3/r60811spor/superok.ro/biblioteca/geogra/tari/elvetia.php on line 229